
Cam prin secolele al IV-lea sau al V-lea e.n., în toata Peninsula Coreeana a devenit populara instalatia de încalzire prin pardoseala, ce a ajuns sa fie numita ondol. Termenul provine din caracterele chinezesti ce înseamna „santuri calde“. Instalatia de încalzire prin pardoseala cu aer cald îsi are începuturile cu mult timp înainte ca Isus Cristos sa vina pe pamânt. În zilele noastre rar mai întâlnesti în casele coreenilor instalatia de încalzire traditionala ondol. În schimb, în casele moderne, chiar si în apartamentele aflate la etajele superioare ale unei cladiri, se foloseste o „versiune“ actualizata a ondol-ului—o instalatie de încalzire prin pardoseala, alcatuita dintr-un sistem de tevi prin care circula apa.
1909 firma Crittal Co. realizeaz pe baza cercetarilor cu titlul „Sistem de înclzire a localurilor cu apa calda transportata prin tevi sub pardoseala” de
catre profesorul englez Baker, înclzirea palatului Royal River. Dezvoltarea efectiv a sistemului are loc imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, odata cu campania de reconstrucie din Europa. Tehnica din acea perioada consta în înglobarea de tevi din otel de ½” sau ¾” fara straturi de izolatie termica sub ele. Cu o astfel de tehnologie s-au executat în Europa, numai în perioada 1945-1950, instalatiile de încalzire din peste 100 000 de locuinte.
Incalzirea in pardoseala va fi si subiectul unor articole urmatoare. Va urma…


