Schimbarile climatice si poluarea mediului inconjurator!

Actualizat la 21 July, 2015 at 08:49 am

poluare gazeSCHIMBARILE CLIMATICE

Zilele calde din timpul iernii, modificarea regimului precipitaţiilor, secetele şi inundaţiile – toate aceste fenomene au existat mereu. Dar niciodată concentraţia de CO2 din atmosferă nu a fost aşa de ridicată, creşterea accelerată fiind observată încă din anii 1960. Aceasta este principala caracteristică a climatului din ultimele decenii. Problema modificărilor antropice ale climatului este mai degrabă datorată modificărilor considerabile ale compoziţiei chimice şi fizice a atmosferei decât creşterii temperaturii. În urma activităţilor social-economice, omenirea poluează atmosfera cu praf şi funingine, contribuind la creşterea concentraţiei de CO2, metan şi alte gaze cu efect de seră (oxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorură de sulf).

efect de seraRazele solare pătrunse prin atmosferă sunt în bună parte absorbite de suprafaţa pământului, transformându- se în energie termică, iar o parte sunt retrimise în spaţiu sub formă de radiaţii infraroşii cu lungimi de undă mai mare. O parte a acestei radiaţii este la rândul său absorbită şi reflectată de moleculele de gazele cu efect de seră din atmosferă, întucât gazele cu efect de seră, spre deosibire de alte elemente ale atmosferei, absorb radiaţia infraroşie. Cu alte cuvinte, cu cât este mai mare conţinutul de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră din atmosferă, cu atât mai multe raze solare sunt reflectate de atmosfera şi absorbite de pământ, ceea ce antrenează o ridicare a temperaturilor medii la suprafaţa Pământului. Acest efect provoacă mari dezechilibre climatice, cauzând diverse procese adverse, inclusiv răspândirea bolilor, dezastre naturale, pierderea biodiversităţii, incendii forestiere şi multe altele. În zilele noastre, aproape tot ce se produce şi se consumă presupune emisii de gaze cu efect de seră, responsabile pentru încălzirea globală, intrucât oameni (pe scara planetară) folosesc foarte puţină energie regenerabilă.

poluare terenuriEmisiile de gaze cu efect de seră au loc în fiecare etapă din ciclul de viaţă al unui produs. Emisii provenite din transporturi variază în funcţie de distanţă şi de tipul de vehicul. De exemplu, emisiile provenite din transportul aerian a unei cantităţi de o tonă de marfă pe o distanţa de 100 km, în urma zborurilor pe distanţe scurte (de mai puţin de 5000 km) se emit 330 kg de dioxid de carbon, iar din transportul aerian a aceleaşi greutăţi de marfă pe distanţe mari (mai mult de 8000 km) provin emisii de 117 kg. Acelaşi transport la 100 km pe calea ferată "ne va costa" doar 2.3 kg de CO2. Eliminarea deşeurilor de asemenea contibuie la degajarea gazelor cu efect de seră. Din fermentarea deşeurilor organice de la gropile de gunoi rezultă metan (3,6% din emisiile de gaz metan la nivel global provin din deşeuri şi ape uzate). În urma incinerării deşeurilor se eliberează în atmosferă dioxid de carbon. De exemplu, din incinerarea unei tone de deşeuri de hârtie se degajă 1470 kg de CO2. Potenţialul de încălzire globală (coeficientul se referă la capacitatea diferitelor gaze de a contribui la încalzirea globală, se foloseşte pentru evaluarea impactului fiecăruia dintre gaze cu efect de seră asupra atmosferei şi a climei în viitorul apropiat şi pe termen lung) a metanului e de 21 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon.

masti poluarePOLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR

De-a lungul istoriei oameni au încercat, pe cât posibil, să-şi protejeze habitatele de deşeurile generate din activităţi cotidiene. Cantitatea de deşeuri pe cap de locuitor la nivel planetar creşte anual aproximativ cu 4-6%. Cu toate acestea, acumularea gunoiului în afara casei nu îl salvează pe om de efectele negative ale deşeurilor. Substanţe nocive polueaza apa, aerul şi solul. Prin incinerarea unei tone de DMS (Deşeuri menajere solide) se elimină în atmosfera aproximativ 300-500 m3 de gaze arse, din care până la 14,8% sunt poluanţi gazoşi precum dioxid de carbon şi diverşi compuşi toxici: dioxine, furani, oxizi de sulf, oxizi de azot, cianuri, formaldehidă, clorura şi acid fluorhidric, oxizi de azot, oxizi de carbon, hidrocarburi (inclusiv hidrocarburi aromatice toxice), metale grele – zinc, cupru, staniu, crom, mercur, plumb şi cadmiu. Sunt frecvente cazurile cand gunoiul se autoaprinde, în perioada de vară.

ardere gunoi

In urma proceselor biochimice diferiţi compuşi organici şi anorganici din depozitele de gunoaie se dizolvă în apă şi formează un lichid extrem de toxic, care se numeşte levigat. Prin intermediul ploilor şi în lipsa unui strat izolator, levigatul generat de depozitele de deşeuri se infiltrează în sol şi poluează apa pânzelor freatice, făcând-o dăunătoare sănătăţii. Tocmai această apă freatică de mică adâncime ajunge din nou la suprafaţă sub forma izvoarelor, din care ne place sa bem. Levigatul, de regulă, se caracterizează printr-un conţinut ridicat de metalele grele, amoniac, substanţe organice toxice şi agenţi patogeni. Conform aprecierilor globale, făcute de cercetătorii Centrului Internaţional pentru soluri (Olanda), în urma activităţilor antropice şi tecnogene deja a fost degradată peste 15% din suprafaţa terestră, din care 5% nu mai pot fi utilizate din cauza distrugerii, poluării excesive cu substanţe chimice şi pierderii fertilităţii solului (terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole). Înainte de anii '90 situaţia privind tratarea deşeurilor în majoritatea ţărilor a fost asemănătoare cu ceea din Rusia de azi, şi anume deşeurile se depozitau în rampe de gunoi. Însă la sfârşitul secolului trecut, guvernele unor ţări, preocupate de creşterea avansată a volumului de deşeurilor şi impactul nociv al acestora, au început să elaboreze şi să implementeze programe de management modern al deşeurilor, pentru a reduce poluarea mediului. Poluarea mediului cu diverse substanţe toxice şi periculoase dăunează grav sănătăţii umane şi creşte mortalitatea. Au fost publicate mai multe studii cu privire la impactul nociv al depozitelor de deşeuri şi anumitor substanţe asupra mediului şi a sănătăţii umane.efecte substante asupra omului

  • 1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL Cele mai nocive: plumb, mercur, beriliu, arsenic, cadmiu, brom.
  • 2. SISTEMUL DIGESTIV Cele mai nocive: plumb, cadmiu, clorură de vinil.
  • 3. SISTEMUL REPRODUCĂTOR ŞI ENDOCRIN Cele mai nocive: plumb, brom.
  • 4. SISTEMUL RESPIRATOR Cele mai nocive: mercur, arsenic, crom hexavalent, cadmiu.
  • 5. SÂNGE Cele mai nocive: plumb, mercur.
  • 6. SISTEMUL OSOS Cel mai nociv este cadmiu.

 

A.O. Kokorin, E.v. Smirnova si altii, "Schimbari climatice. Carte pentru profesori de liceu". 2. G.P. Sapozhnikov "Stop deseuri"  Vital Waste Graphics 3, The Secretariat of the basel Convention, 2012

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *