Pericolul deșeurilor în lumea contemporană

Întreaga istorie a umanităţii are aproape 2,5 milioane de ani, din care in 99,4% din timp, strămoşii noştri au fost preocupaţi de căutarea uneltelor primitive din piatră. Apoi urmează dezvoltarea accelerată a omenirii şi rămâne tot mai puţin timp pentru căutarea unor soluţii noi şi viabile, ce ar putea facilita existenţa omului pe pământ. Omul este singura fiinţă care schimbă mediul înconjurător. Toate celelalte vieţuitoare se adaptează la condiţiile de mediu existente. Accelerarea progresului tehnologic creează tot mai multe nevoi, iar satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor necesită exploatarea unei cantităţi tot mai mare de resurse naturale. În prezent populaţia lumii atinge 7 miliarde de locuitori. Timp de 20 de ani (1974-1994) populaţia globului a crescut cu 40%. Totodată consumul de resurse naturale la nivel mondial a crescut aproape cu 80%.

cresterea populatiei

Omenirea are la dispoziţie doar o singură planetă. Oricât de vastă, nemarginită şi bogată ne-ar părea planeta noastră, este unică în univers. Din păcate, majoritatea oamenilor care conduc ţara, urmaresc dezvoltarea producţiei, tind spre bunăstarea economică şi socială, si deseori cauta să-şi satisfacă interesele personale, si uită că rezervele naturale nu sunt nelimitate. Tocmai de aceea omenirea a intrat în secolul XXI cu o serie de probleme ecologice. Problema deşeurilor este una dintre cele mai mari probleme cu care omenirea este nevoită să se confrunte.

deseuripoluare ocean

 

Problema generării deșeurilor apare pe tot parcursul ciclului de viată al unui produs.

Extragerea resurselor naturale

Mineritul şi extragerea resurselor pentru fabricarea produselor generează cantităţi foarte mari de deşeuri industriale. De exemplu, pentru producerea unei tone de aluminiu sunt necesare 5 tone de minereu de bauxită. În urma extragerii şi prelucrării minereului rezultă 10 tone de roci sterile şi 3 tone de nămol toxic.

poluare aer

Fabricare

Producerea oricărui produs în afară de materia primă necesită utilizarea energiei, apei, combustibilului şi a diverselor substanţe suplimentare. Obţinerea fiecărei componente, necesară producţiei, implică costuri legate de folosirea resurselor naturale, generarea deşeurilor, deversări în apă a substanţelor toxice şi emisii de gaze nocive în atmosferă.

Transport și distribuție

Impactul asupra mediului înconjurător nu se opreşte odată cu producerea bunurilor. După fabricare produsul urmează să fie distribuit şi uneori este transportat la distanţe destul de mari, iar prin arderea combustibililor fosili se eliberează în atmosferă emisiile de dioxid de carbon (CO2), care contribuie la intensificarea efectului de seră şi la încălzire globală. Deasemenea entru producţia combustibililor se utilizează materii prime epuizabile.

Tratarea deșeurilor – eliminarea.

Odată achizitionate şi utilizate multe dintre produse sunt aruncate la gunoi. Iar oameni se gândesc rar la faptul că majoritatea obiectelor de care ei se debarasează sunt fabricate din materiale anorganice. Neputând fi descompuse în mod natural, ele se acumulează. Potrivit statisticilor oficiale, numai în Rusia, la depozitele de deşeuri, ajung anual aproximativ 4,5 miliarde de tone (dintre care 40 milioane de tone reprezintă deşeuri menajere, provenite din sectorul rezidenţial).

reziduriEste important să ne educam și să vedem intregul ciclu de viata al unui produs și să evaluam lucrurile după următoarele criterii:

  • cantitatea de resurse utilizate;
  • tipul de material din care este fabricat (dacă resursa este regenerabilă sau nu);
  • distanţa dintre locul de producţie şi cel de consum;
  • ce impact asupra mediului implică extragerea resurselor şi producţia;
  • posibilitatea reciclării materialului din care este fabricat, sau posibilitatea descompunerii naturale.

Până când o astfel de atitudine ecologică nu este formată, omenirea este nevoită să se confrunte cu o serie de probleme globale. În 1969 celebrul savant Thor Heyerdahl a întreprins o expediţie într-o barcă de papirus "Ra". În timpul călătoriei, a descoperit în largul oceanului multitudini de deşeuri de plastic şi pete de petrol şi a lansat un apel pentru protejarea oceanelor. A trecut o jumătate de secol şi acest fenomen a luat amploare. În prezent, în cadrul a cinci mari bazine oceanice, există deja 5 astfel de insule de gunoaie. Cea mai mare se află în Oceanul Pacific şi se întinde pe o suprafaţă similară cu cea a Canadei. Masive şi lente vârteje subacvatice, precum niste “capcane”, strâng cu ajutorul curenţilor marini tone de deşeuri de plastic, care se depozitează la suprafaţa apei formând insule permanente. Aceste deşeuri de plastic provin de pe toată suprafaţa Pamântului, 80% fiind de origine continentală, însă nu trebuie să ne gândim că le "furnizează" doar ţările riverane. Denumirea de "insula" nu este exactă deoarece aceste deşeuri din oceane nu sunt o masă compactă şi nu se aseamănă cu o insulă obişnuită, ci mai degraba cu o "supă de gunoaie": o multitudine de bucăţi de plastic plutesc la suprafaţă sau la o adâncime de până la sute de metri, iar peste 70% de deşeuri se deplasează spre adânc afectând viaţa din straturile inferioare. Din moment ce toate insulele de gunoi se află în apele internaţionale, până acum nici un stat în apropierea căruia se „plimbă” nestingherită insula de plastic nu şi-a asumat vreo responsabilitate în acest sens, pentru soluţionarea problemei. Odată ajuns în ocean acest gunoi devine "al nimănui", însă acest fapt nu-l impiedică să distrugă mediu înconjurător şi să modifice profund ecosistemul oceanic. Păsări, peşti şi alţi locuitori acvatici suferă cel mai rău. Anual peste un milion de păsări marine şi peste 100 de mii de mamifere marine mor din cauza gunoaielor din oceane. Animalele înghit plastic, pe care le confunda cu hrana, cu planctonul. În mediul marin plasticul se degradează în timp până la transformarea în particule extrem de mici, similare zooplanctonului. Sub această forma ajunge în lanţul alimentar şi este consumat de vieţuitoarele din oceane, pe care le putem găsi la un moment dat în farfuriile noastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *