Necesarul termic al locuinței – o provocare cu mai multe soluții
Indiferent dacă stai într-un apartament sau la curte, menținerea confortului termic în locuință este, în mod sigur, una din principalele tale preocupări. Te-ai întrebat, probabil, ce ai putea face ca să îmbunătățești sistemul de încălzire sau cum ai putea obține temperatura optimă în locuință.
Răspunsurile la aceste întrebări se cuprind într-o expresie pe care, poate, ai mai auzit-o: necesarul termic al locuinței. În cele ce urmează, îți propunem un ghid care îți oferă informațiile necesare despre acest subiect și te poate ajuta să creezi o atmosferă de confort în casa ta.
- Ce este necesarul termic al locuinței
- Cum se calculează pierderile de căldură
- Calcularea necesarului termic al locuinței
- Calculul simplificat al necesarului de căldură
- De ce să ții cont atunci când alegi centrala termică
Ce este necesarul termic al locuinței
Deși formularea pare puțin pretențioasă la prima vedere, ea desemnează, mai simplu spus, cantitatea de combustibil necesară asigurării unei temperaturi ideale în locuință, indiferent de condițiile meteo de afară. Pentru că anotimpurile și temperaturile se schimbă constant, indicatorul de necesar termic va fluctua și el. Mai mult, la calculul de necesar termic se adaugă și pierderile de căldură pe care le are orice locuință, indiferent de tip și destinație.
Chiar și imobilele care beneficiază de izolații perfecte pierd căldură – mai multă sau mai puțină, în funcție de cât de mari sunt diferențele dintre temperatura interioară și cea exterioară. Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că o etanșare bine făcută crește substanțial eficiența calorică a locuinței.
Pierderile se produc prin toate componentele încăperilor: ferestre, uși, pardoseală, pereți, tavan și, unde este cazul, prin instalațiile de aer condiționat sau sistemele de ventilație. Pe lângă acestea, trebuie luate în considerare și alte detalii:
- poziția geografică a locuinței și orientarea ei;
- compartimentarea spațiului interior;
- tipul imobilului (apartament sau casă);
- tipul și mărimea ferestrelor (coeficient termic mare, mediu sau redus);
- materialele folosite pentru pardoseală (gresie, parchet, piatră etc.).
Pentru măsurarea necesarului termic – ca și pentru puterea echipamentelor de incalzire – se folosește ca unitate de măsură kilowatul. Este bine de știut că, pentru a da cu adevărat randament, aceste echipamente trebuie să aibă o forță cu 13-15% mai mare decât necesarul termic calculat al locuinței.
Cum se calculează pierderile de căldură
Calculul riguros al pierderilor de căldură dintr-o clădire este, de regulă, foarte laborios, dar și cel care oferă cele mai exacte date. Se face prin analizarea fiecărui element component al construcției (pereți, ferestre, uși, planșee etc.), ținând cont de dimensiuni, structură, natura materialelor, orientarea casei către punctele cardinale, zona climatică etc. Necesită mult timp de lucru și folosește multe detalii despre clădire (planuri și secțiuni arhitectonice, structura și natura elementelor de construcție). Se face separat pentru fiecare dintre camerele locuinței.
Se aplică formula:
Q = (1+c) x V x qi,
unde:
Q – necesarul de căldură;
c – coeficientul de corecție;
V – volumul camerei;
qi – suma pierderilor de căldură specifice (pe metru cub), aferente fiecărui element de construcție prin care se pierde căldura.
Coeficientul de corecție c are valorile:
c = 0,40 pentru case amplasate în locuri izolate;
c = 0,25 pentru case amplasate în interiorul localităților.
Calcularea necesarului termic al locuinței
De vreme ce metodologia pentru această operațiune este destul de complexă, este bine să apelezi la un specialist, fie el un proiectant care are competențe în domeniu sau un instalator experimentat. Sunt multe aspecte care trebuie avute în vedere – pe lângă cele deja enumerate – și pe care le poți omite ușor:
- suprafața și volumul camerelor;
- mărimea, tipul și numărul de calorifere pe care le vei instala;
- numărul de persoane din locuință;
- bucătăria și numărul de băi;
- calitatea izolației și a elementelor de etanșare;
- tipul de centrală dorit, în funcție de modul de alimentare (gaz, peleți, lemne, electric).
👉 Dacă îți dorești o centrală care să funcționeze ireproșabil și să asigure un randament caloric ridicat, descoperă oferta Romstal de sisteme de incalzire spatii rezidentiale și alege produsul cel mai bun pentru locuința ta.
Calculul simplificat al necesarului de căldură
Pentru un calcul estimativ al necesarului termic al locuinței, care se mai numește și calcul watt/metru cub, trebuie să știi suprafața camerelor în metri pătrați, înălțimea lor și parametrul mediu de izolare a locuinței. Acesta este, însă, doar un calcul estimativ care, de cele mai multe ori, nu va reuși să genereze o temperatură constantă în interior de 20 de grade Celsius.
Pentru o încăpere construită din cărămidă, cu pereți tencuiți și cu o izolație de nivel mediu, se consideră o valoare de mijloc de 50W/metru cub.
Pentru casele individuale, cu izolație slabă, îndreptate spre nord sau aflate în zone cu climat rece, coeficientul mediu este de 70 W/metru cub. Este bine de știut că acest parametru se aplică și locuințelor mai mari de 100 de metri pătrați, încăperilor cu mai mult de doi pereți la exterior și cu suprafață vitrată mare.
Pentru apartamentele de bloc sau pentru imobilele care au o izolație bine făcută, cu materiale de calitate, parametrul mediu poate ajunge la doar 30 W/metru cub.
Pentru calculul aproximativ al necesarului termic, se va înmulți suprafața totală a locuinței cu înălțimea și cu coeficientul mediu. De exemplu, pentru o locuință compusă din trei camere, două de 20 de metri pătrați și una de 30, cu o înălțime de 2,5 metri și un parametru mediu de 50W/metru cub, necesarul termic va fi de 70mp x 2,5m x 50W/mc = 8750 wați (8,75 kW).
De ce să ții cont atunci când alegi centrala termică
Oferta de centrale termice este extrem de variată. E un lucru pozitiv, pentru că achiziționarea uneia care să aibă toate caracteristicile pe care ți le dorești devine, astfel, mai ușoară. Pe de altă parte, fără o informare amănunțită și fără a cântări toate avantajele și beneficiile modelelor, poți face o alegere care nu se va dovedi, poate, cea mai fericită.
Tipul de combustibil folosit
Mai precis, ai de ales între centrale pe gaz, lemn sau peleți și centrale electrice. Este primul criteriu de alegere și se referă, în principal, la disponibilitatea combustibilului în zona în care locuiești.
Centrala termică pe gaz
Este cel mai folosit gen de centrală termică în apartamentele din orașe, mai ales datorită ușurinței cu care poate fi montată și spațiului mic pe care-l ocupă. Dă un randament bun și este folosită și în mediul rural, mai ales datorită extinderii rețelei de transport a gazelor naturale.
Centralele pe gaz sunt și ele de două feluri: în condensare și clasice. Cele în condensare au un consum mai mic și pot recupera căldura reziduală, având astfel un randament mai ridicat. Pe de altă parte, cele clasice sunt atractive pentru că au un preț mai scăzut. Și ele se împart în două categorii: cu tiraj natural – care presupune adăugarea unui coș de fum la exterior – și cele cu tiraj forțat, care funcționează cu o cameră de ardere închisă și nu au nevoie de coș de evacuare.
👉 Dacă ești în căutarea unei centrale termice in condensare performante, profesioniștii de la Romstal te vor ajuta să alegi din gama largă de centrale termice pe gaz pe cea potrivită locuinței tale.
Centrale termice pe lemne sau peleți
Sunt ideale pentru cei care nu dispun de un buget foarte mare și pentru cei care locuiesc mai ales în mediul rural sau în case construite în zone rezidențiale. Centralele pe lemn nu sunt indicate celor care locuiesc în apartamente, atât din cauza imposibilității instalării unui sistem de evacuare a fumului, cât și volumului mare pe care îl ocupă combustibilul.
La rândul lor, centralele termice pe lemn se împart în două categorii: cu gazeificare și cu ardere tip lumânare. Cele cu gazeificare sunt automatizate și asigură un randament de 85%, iar la cele cu ardere tip lumânare alimentarea se face prin partea de sus a cazanului, nu sunt poluante, iar randamentul este de 90%.
Centralele pe peleți sunt puțin poluante, pot fi folosite cu succes chiar și în casele individuale din orașe – peleții nu necesită un spațiu mare de depozitare – și au un control al temperaturii mai bun.
Centrale termice electrice
Sunt o variantă bună pentru locuințele de mărime mică sau medie din mediul urban, nu necesită sistem de evacuare sau materiale inflamabile și au un randament de 100%. Nu sunt potrivite pentru spațiile mari din cauza consumului, care ar putea depăși capacitatea rețelei electrice.
👉 Indiferent că ai ales o centrală termică pe gaze, peleți, lemn, sau electrică, nu uita că Romstal, partenerul tău de încredere, livrează o gamă largă de produse la prețuri atractive. Descoperă oferta de pachete promotionale de incalzire și alege-o pe cea care se potrivește locuinței tale.
Capacitatea centralei termice
Indiferent de combustibilul pe care-l folosesc, centralele termice au diferite caracteristici, dintre care cea mai importantă este puterea de încălzire, măsurată în kilowați. Iată câteva dintre cele mai folosite:
- Centrala termică cu o putere de 24 kW este potrivită pentru apartamentele de bloc de până la 170 de metri pătrați sau pentru locuințele individuale de dimensiuni mai mici, care nu au mai mult de 3 metri înălțime și sunt bine izolate. Ele au avantajul că pot încălzi apa până la un debit de 11,5 litri pe minut.
- Centrala termică cu o putere de 28 kW poate fi folosită în locuințe de mărime medie, în cabanele de dimensiuni mici sau în vilele de vacanță. Poate produce apă caldă pentru două băi și menține temperatura interioară în limite confortabile.
- Centrala termică cu o putere de 30 kW poate fi folosită în imobilele de până la 220 de metri pătrați, în funcție de numărul de persoane și de izolația casei. Poate încălzi apa menajeră cu un debit de aproape 13 litri pe minut, fără ca accesoriile să capete urme de uzură sau să sufere din pricina condensului.
- Centrala termică cu o putere de 35 kW poate acoperi necesarul de căldură al locuințelor de până la 350 de metri pătrați, producând și apă caldă aferentă.
- Centrala termică de 40 kW este folosită, în general, pentru încălzirea imobilelor de dimensiuni mari, a restaurantelor, birourilor și spațiilor comerciale de mărime medie.
Cum alegi caloriferele
Numărul acestora și materialele din care sunt fabricate pot face diferența atunci când vine vorba de necesarul termic al locuinței. Ca și centralele, caloriferele (sau radiatoarele, cum se mai numesc) sunt și ele de diferite tipuri, cu plusuri și minusuri.
👉 Dacă nu știi ce calorifer să alegi, apelează la specialiștii în instalații de la Romstal, descoperă întreaga gamă de calorifere si convectoare și alege-le pe cele mai potrivite.
- Caloriferele din oțel vin într-o gamă largă de dimensiuni, au avantajul că suportă temperaturi ridicate, dar au o durată de viață mai scurtă.
- Caloriferele din aluminiu, cele mai folosite, de altfel, se încălzesc mai repede și sunt ușoare și simplu de instalat. Pe de altă parte, se oxidează și se deformează mai ușor și se răcesc mai repede.
- Caloriferele din fontă au o mai mare durată de viață și stau calde pentru mai multă vreme. Se încălzesc însă mai greu, au un preț mai mare, iar întreținerea lor presupune costuri suplimentare.
Sperăm că ghidul nostru îți va fi de folos în alegerile pe care le vei face, pentru a asigura confortul și necesarul termic al locuinței tale la valori optime, cu un consum de energie scăzut și o eficiență ridicată.
Sursa foto: Shutterstock
Este un calcul bine pus la punct de catre cei de la romstal , in mare parte asa se calculeaza necesarul de caldura nu cum calculeaza cei care au intrat in aceastra bransa ( incalzire ) fara sa aiba habar cu ce se mananca .
Cheia unei incalziri eficiente este pastrarea caldurii. Astfel, orice camera bine izolata se va mentine calda mult mai mult timp indifereent de sistemul de incalzire folosit. Eu am instalat un sistem de incalzire electric prin pardoseala de care sunt multumit, doar ca am observat aceasta mica diferenta: in primul an casa era neizolata iar facturile erau destul de mari, iar in al doilea an dupa ce ama izolat toata casa s-au redus aproape la jumatate.